Amurg



Priveam orasul de la fereastra camerei mele aflata in blocul cenusiu al matusii.Eram fascinata de asfintitul soarelui ce invada totul intr-o lumina rosiatica.
In timp ce ma gandeam cu nostalgie la zilele petrecute la mare,cand soarele se scufunda in apele acelea albastre si curate,cerul imbracat in culorile purpurii isi reflecta nuantele in penajul pasarilor multicolore.Incet,incet totul se transforma intr-o pace care iti cuprindea trupul si sufletul.
Monotonia zilei de vara urma sa ia sfarsit .Noaptea se ascundea pe undeva aducand putina racoare in orasul paralizat de canicula de peste zi.Regretam ca nu sunt o poeta talentata,capabila sa scrie despre un moment atat de fascinant cum este asfintitul.
Am inchis ochii,voind sa-mi imaginez ca soarele imi va trmimite un zambet din lumina asfintitului,iar orasul se coloreaza intens. Puterea lui,caldura,bucuria ce o aduce oamenilor de atatea mii de ani incoace moare cate putin.
Acest spectacol ia forme diferite in fiecare zi a anului, si apusul devine o priveliste mereu aceeasi si totusi de-a pururi noua .

Compunere trimisa de Margan Ionela-Cristina.



Comments
  1. 2 years ago
  2. 1 year ago
  3. 1 year ago
  4. 1 year ago
  5. 11 months ago
  6. 11 months ago
  7. 11 months ago
  8. 5 months ago
  9. 5 months ago
  10. 3 months ago
  11. 3 months ago

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>