Compunere despre apus

Priveam inmarmurita cerul azuriu ce incet prindea nuante de aur.. Soarele, mandul stapanitor al cerului, juca raze vii pline de splendoare si frumsete peste intreg pamantul. Pasarile din codrii indepartati se aratau si cantau ultimul lor cantec de dor.

Pe lacul cel albastru razele trandafirii se oglindeau in valuri jucause. Prin trestiile triste de legana agale un vant usor, iar ele se lasau in voia sa, sarutand pamanatul. Incet, mantia neagra a noptii se revarsa peste apus si toata suflarea privea trista plecarea indragitului soare de pe cer…

Iar lacul, oglinda cerului pe pamant, privea trist venirea noptii in timp ce se/mbraca cu mantia cerului impodobita de cristale ce asteaptau si ele venirea reginei lor, luna.

Compunere despre apus scrisa de Denisa Grigoriu.

Leave a Reply

Your email address will not be published.